Formare Continuă

Aspecte organizaționale

Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează printr-un sistem de instituţii, organizaţii şi structuri ale acestora, între care se stabilesc relaţii ierarhice şi relaţii funcţionale menite să asigure coerenţa, compatibilitatea şi respectarea standardelor de calitate în proiectarea, realizarea şi evaluarea programelor de formare continuă la nivel naţional.

Din punctul de vedere al poziţiei şi funcţiilor cu care sunt abilitate instituţiile, organizaţiile şi structurile ce îl alcătuiesc, sistemul naţional de formare continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar cuprinde:

  • instituţii şi structuri ale acestora cu funcţii de reglementare, coordonare, finanţare, evaluare, acreditare şi monitorizare a programelor de formare continuă; 
  • instituţii, organizaţii şi structuri ale acestora cu funcţii de organizare şi realizare a programelor şi activităţilor de formare continuă, având statul de furnizori de programe de formare continuă a personalului didactic.

Principalele forme de organizare a formării continue/perfecţionării personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt:

  • activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe de unităţi, respectiv catedre, comisii metodice, şi cercuri pedagogice;
  • sesiunile metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane, schimburi de experienţă şi parteneriate educaţionale pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;
  • stagiile periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;
  • cursurile organizate de societăţi ştiinţifice şi alte organizaţii profesionale ale personalului didactic;
  • cursurile de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;
  • cursurile de formare în vederea dobândirii de noi competenţe şi calităţii/funcţii, conform standardelor de pregătire specifice;
  • cursurile de pregătire a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice;
  • cursurile de pregătire şi perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control, potrivit unor programe specifice;
  • bursele de perfecţionare şi stagiile de studiu şi documentare, realizate în ţară şi în străinătate;
  • cursurile postuniversitare de specializare;
  • studiile universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit cu diploma de licenţa de 4 ani;
  • programe postuniversitare;
  • studiile universitare de doctorat;
  • dobândirea de noi specializări didactice, diferite de specializarea/specializările curentă/e

Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice.

Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue/perfecţionării se efectuează prin sistemul de recunoaştere, echivalare şi acumulare a creditelor profesionale transferabile. 

Evoluţia în carieră va fi evaluată conform criteriilor stabilite pentru acordare a gradelor didactice. Evaluarea formării continue se efectuează prin:

 a) acumularea creditelor profesionale transferabile;

 b) validarea competenţelor obţinute în activitatea didactică cuprinse în fişele anuale de evaluare ale personalului didactic, în rapoartele de inspecţie şi asistenţă la oră;

 c) punctarea portofoliului.

Programele şi activităţile de perfecţionare prevăzute anterior pot fi organizate în forme de învăţământ flexibile, adaptate obiectivelor şi conţinuturilor formării, precum şi posibilităţilor şi cerinţelor participanţilor, respectiv:

  • prin cursuri cu frecvenţă, organizate modular, în perioada vacanţelor şcolare, în zilele nelucrătoare sau în zile lucrătoare alocate în mod special activităţilor de perfecţionare;
  • în sistemul învăţământului la distanţă, prin utilizarea platformelor E-learning şi a suporturilor electronice, combinate cu orientarea şi asistarea învăţării prin procedurile de tutoriat;
  • prin cursuri fără frecvenţă organizate de instituţii de învăţământ superior, combinate cu consultaţii periodice, potrivit opţiunilor participanţilor;
  • prin alte forme de organizare care combină învăţarea asistată de formatori (prin cursuri, seminarii, laboratoare şi activităţi practice comune), cu învăţarea prin studiul individual şi activitatea independentă a participanţilor.

Activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice la nivelul unităţii de învăţământ sunt organizate şi realizate prin catedre şi comisii metodice.Activităţile metodico-ştiinţifice desfăşurate în cadrul catedrelor/comisiilor metodice vizează obiective şi conţinuturi care au impact nemijlocit asupra procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală şi sunt centrate pe principalele demersuri pedagogice, respectiv: analiza, proiectarea, realizarea, evaluarea şi ameliorarea/dezvoltarea procesului. Principalele demersuri şi activităţi prin care catedrele/comisiile metodice contribuie la formarea continuă/perfecţionarea personalului didactic constau în:

  • analiza nevoilor de educaţie, generale şi specifice, comune şi speciale şi stabilirea priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ;
  • analiza resurselor educaţionale şi formularea modului în care acestea vor fi distribuite şi utilizate la nivelul concret al şcolii şi al claselor de elevi/grupelor de preşcolari;
  • analiza contextului social şi pedagogic specific în care se desfăşoară procesul de învăţământ;
  • analiza claselor de elevi/grupelor de preşcolari sub aspectul rezultatelor anterioare ale învăţării şi determinareaa condiţiilor iniţiale (prealabile) de la care se porneşte în fiecare etapă a procesului de învăţământ (la început de ciclu, de an şcolar, de semestru, la începutul unui capitol nou din programa şcolară);
  • definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/şi a competenţelor vizate prin procesul de învăţământ;
  • organizarea, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice şi şcolare a elevilor şi de particularităţile fiecărei clase de elevi/grupe de preşcolari;
  • alegerea, analiza şi evaluarea strategiilor didactice, a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de predare-învăţare şi aplicarea acestora la particularităţile disciplinelor de învăţământ şi ale claselor de elevi/grupelor de preşcolari.
  • alegerea, construirea şi validarea metodelor şi instrumentelor de evaluare formativă şi de evaluare sumativă a elevilor şi de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ;
  • stabilirea şi aplicarea pârghiilor şi mijloacelor de autoreglare şi ameliorare a procesului de învăţământ în funcţie de rezultatele evaluării din fiecare etapă;
  • extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate şi psihopedagogice şi integrarea acestora în demersuri de investigare, de evaluare şi analiză critică a teoriilor, abordărilor, principiilor privind educaţia.

Principalele modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităţii catedrelor/comisiilor metodice sunt:

  • dezbaterile de grup;
  • întocmirea şi prezentarea de referate cu conţinut de specialitate, didactic sau psihopedagogic;
  • elaborarea, punerea în practică şi valorificarea unor proiecte de cercetare realizate individual sau în echipă;
  • recenzii şi prezentare de carte;
  • sesiuni de comunicări ştiinţifice;
  • schimburi de experienţă, asistarea şi evaluarea lecţiilor;
  • activităţi practice cu rol demonstrativ sau aplicativ.

Activităţile de perfecţionare sunt incluse în programul de activitate al catedrei/ comisiei metodice, întocmit anual şi actualizat semestrial. În cazul catedrelor/comisiilor metodice constituite pe grupuri de şcoli, programul de activitate trebuie să cuprindă activităţi organizate succesiv, în mod echilibrat, în fiecare din unităţile de învăţământ componente.

Activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice la nivel local, zonal sau judeţean sunt organizate şi realizate prin cercurile pedagogice.  Acestea reunesc educatoare, învăţători, maiştri-instructori, profesori, responsabili ai comisiilor metodice, directori, cadre didactice încadrate în centrele de asistenţă psihopedagogică, în casele corpului didactic, în învăţământul special, în palate şi cluburi ale copiilor etc. dintr-o localitate, dintr-o zonă, sau la nivel de judeţ.

Cercurile pedagogice sunt foruri de sinteză, de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ şi a factorilor care determină eficienţa acestuia, de comunicare şi valorificare a experienţelor didactice şi concluziilor cercetării pedagogice efectuată de cadrele didactice, de evaluare critică şi constructivă a metodelor de predare învăţare, a conţinuturilor şi modurilor de organizare a procesului educaţional, de lansare a unor proiecte educaţionale cu impact la nivel zonal şi judeţean.

Procesul de acordare a gradelor didactice marchează evoluţia în carieră a personalului didactic în acord cu noul Cadru Naţional al Calificărilor şi cu standardele ocupaţionale asociate specializărilor didactice, precum şi în conformitate cu noile tendinţe  privind dezvoltarea resurselor umane şi asigurarea calităţii în educaţie.

Acordarea definitivării în învăţământ semnifică recunoaşterea competenţelor minime acceptabile dobândite de către o persoană care a optat pentru cariera didactică şi care garantează, în acest fel, că dispune de pregătirea necesară pentru exercitarea profesiei didactice şi poate intra pe o rută  de profesionalizare  ascendentă. 

Acordarea gradului didactic II semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui plus de profesionalizare, confirmat de rezultatele obţinute la probe special  concepute pentru a pune în evidenţă valoarea adăugată achiziţionată în intervalul parcurs de la obţinerea definitivării. 

Acordarea gradului didactic I semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui nivel înalt de maturitate profesională şi expertiză, care îl recomandă  ca pe un generator de bune practici  în mediul educaţional şcolar.

Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I pot fi obţinute de personalul didactic de predare care îndeplineşte condiţiile privind studiile de specialitate, pregătirea psihopedagogică, vechimea la catedră şi performanţele profesionale. Examenele pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice se organizează distinct pentru  fiecare funcţie didactică de predare.Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I pot fi obţinute, în cadrul fiecărei funcţii didactice, la specializarea pe care cadrul didactic o predă, sau la una dintre specializările înscrise pe diplomele pe care le deţine.

Probele de examen pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I se stabilesc pe funcţii didactice, stabilite potrivit legii, şi sunt unice la nivel naţional şi obligatorii pentru toate instituţiile/centrele de perfecţionare abilitate să organizeze aceste examene. Programele pe baza cărora se desfăşoară probele de examen se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi sunt valabile la nivel naţional. Cadrele didactice înscrise la examenele pentru acordarea definitivării şi gradelor didactice pot participa la programe de pregătire organizate de centrele de perfecţionare,  în vederea susţinerii  acestor examene.

Acordarea definitivării în învăţământ

Examenul naţional de definitivare în învăţământ este organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei  şi cercetării, şi cuprinde:

  • etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
  • etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare specialitate în parte

Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.

Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.

Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.

Acordarea gradului didactic II

Pentru înscrierea la examenul de acordare a gradului didactic II, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile privind vechimea efectivă la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ. Probele examenului pentru acordarea gradului didactic II constau în:

  • inspecţie specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente şi
  • probe scrise şi orale la disciplina de specialitate şi didactica acesteia, la pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei.

În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradului didactic I poate fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.

Acordarea gradului didactic I

Pentru înscrierea la examenul de acordare a gradului didactic I, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile privind vechimea efectivă la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea gradului didactic II. Probele examenului pentru acordarea gradului didactic I constau în:

  • un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare specialitate în parte;
  • o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
  • elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător ştiinţific stabilit de instituţia cu competenţe în domeniu;
  • susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradului didactic II poate fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari. 


Formulare:

Scroll to Top