Cuvântul pâine (pain) provine de la panis (limba latină) – produs alimentar preparat prin coacerea aluatului (din făină de grîu, secară ș.a.) și din cele mai vechi timpuri pâinea este principalul produs alimentar al omului.
În Evul Mediu, pâinea și sarea erau pecețile care legau jurăminte, înțelegeri și înfrățiri, pentru că lumea se jura „pe pâine și sare”, iar negustorii care băteau palma pentru mărfuri cu acest jurământ nu puteau încălca tocmeala.
Elevii Colegiul Tehnic ,,Valeriu D. Cotea” Focșani, calificarea ,,Tehnician în gastronomie”, au participat la o activitate interactivă de gastronomie sub îndrumarea profesorilor coordonatori: Director/prof. ing. Coman Nicolaie, prof./ing. Larisa Hărăbor, prof./ing. Elena Crăciun și prof./ing. Coșoreanu Mariana, sărbătorind ,, Ziua pâinii” printr-o expoziție cu produse de panificație realizate de elevi la ISJ Vrancea. Produsele expuse au fost donate copiilor de la Asociația Sfânta Sofia din Bolotești, Vrancea.
Ziua de 16 octombrie, declarată în 1980 Ziua Mondială a Pâinii, ne oferă oportunitatea nu numai de a celebra și aprecia acest aliment de bază, care a jucat un rol covârșitor în evoluția noastră ca umanitate și în dezvoltarea culturilor noastre, ci ne face să ne îndreptăm gândurile și către cei care trudesc să ne-o ofere zi de zi.
,,Pâinea nu este doar un aliment, ci și un simbol al tradiției, culturii și comunității. Ea aduce oamenii împreună în jurul unei mese și împărtășește bucuria simplă a vieții. Este un ingredient esențial în mesele noastre de zi cu zi și în felul în care ne conectăm cu trecutul nostru.”, a declarat prof./ing. Elena Crăciun la finalul activității. ,,Procesul de preparare a pâinii are o însemnătate aparte, asociat cu cel al zămislirii unei noi vieți, fapt pentru care este precedat adesea de un întreg ritual de purificare, atât a trupului, cât și a sufletului; vasele și uneltele folosite în acest proces –covata de frământat, lopata pentru cuptor, masa pe care se așază pâinea – sunt în mod tradițional confecționate din lemn, material cu încărcătură benefică. ”, a declarat prof./ing. Hărăbor Larisa la finalul activității.
Pâinea noastră cea de toate zilele
Când omul n-are pâine el n-are nici destin,
el trece ca o umbră prin vreme și prin viață,
el bea pelin cu apă, se culcă pe pelin
și cu pelin se spală în zori de zi pe față.
Când omul n-are pâine el nu are nici dor,
nu are sărbătoare și nu știe să cânte,
și seamănă, sărmanul, cu pasărea de zbor
ce se avântă-n glorii cu aripile frânte.
Cănd omul n-are păine el nu are nimic,
să aibă munți de aur și mări de pietre rare!
Nădejdea noastră, sfânta, încape într-un spic
ce crește din tărâne spre timpurii viitoare.
Noi pentru spicu-acesta muncim din zori în zori:
îl vrem întotdeauna copiilor pe masă
să arda-n strop de rouă cu-o mie de culori,
să ne aducă pace și liniște în casă.
(Fragment-,, Painea noastra cea de toate zilele” de Dumitru Matcovschi)
Pâinea este element central al ritualului religios – darul suprem făcut de Dumnezeu omului, prin care se săvârșește unirea cu Iisus Hristos în Taina Euharistiei: ”Luați, mâncați; acesta este Trupul Meu”, a declarat director/prof./ing. Coman Nicolaie .
